La 25 aprilie se împlinesc o sută de ani de la nașterea primei femei neurochirurg de renume internaţional, dr. Sofia Ionescu.
Dr. Ovidiu Peneș, asisten universitar la UMF „Carol Davila” din București, oferă câteva recomandări care pot reduce riscul de îmbolnăvire cu coronavirus.
Linia Telverde funcţionează în regim de 24 de ore, cu activitate organizată pe ture, în principiu de câte cinci ore. Ea a evoluat de la cinci posturi pe tură la 60 de linii în prezent (n.n. - răspunsurile sunt din data de 23 martie), care funcţionează non-stop 24/7, adică și sâmbătă, și duminică, zi și noapte.
Pandemia COVID-19 a intrat pe neașteptate în viaţa noastră, a tuturor, ca un musafir nepoftit care, vrem nu vrem, ne-a afectat activitatea de zi cu zi și a produs schimbări profunde în adâncul nostru. Dacă acum câteva luni priveam cu reţinere toate știrile venite din China care priveau noul coronavirus, acum am devenit conștienţi și alertaţi de prezenţa lui printre noi. Nu există vârstă, nu există meserie, nu există persoană imună la infectare.
De-a lungul vieții, profesorul Alexandru Pesamosca a influențat destinele a zeci de mii de copii, dar și ale studenților cărora „le-a pus bisturiul în mână”. La 14 martie se împlinesc 90 de ani de la nașterea sa, motiv pentru care i-am rugat pe câțiva dintre foștii săi elevi, pacienți, membri ai familiei sau apropiați să ne împărtășească poveștile și amintirile lor legate de „tata Pesi”.
La București a fost lansată prima carte de medicină integrativă în limba română, coordonată de fondatorul fitoterapiei moderne în România, acad. dr. farm. Ovidiu Bojor.
Raportarea infecţiilor asociate asistenţei medicale este de cel puţin zece ori mai mică decât în orice altă ţară din Uniunea Europeană, a declarat preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila.
Statisticile arată că la nivel mondial, 4,78 miliarde de persoane dețin un telefon mobil, iar printre acestea se află și personalul medical. Psihologii atrag atenția asupra faptului că telefonul mobil scade puterea sau eficiența aparatelor medicale din spitale.
Luna ianuarie poate fi un bun prilej de popas la Muzeul Național de Artă al României, pentru a descoperi câteva dintre expozițiile deschise aici până în 2 februarie.
Piatra de temelie în tratamentul cancerului de colon este intervenția chirurgicală, fiind necesare manevre specifice pre-, intra- și postoperatorii, pentru o recuperare cât mai bună.
Prof. dr. Alexandru Ciurea de la UMF „Carol Davila” lucra, în 1989, la Spitalul Clinic “Gheorghe Marinescu”. Revoluția a fost o “gardă” de șase zile neîntrerupte...
La Cluj-Napoca a fost marcat, recent, Centenarul școlii medicale clujene în limba română.
Meduloblastomul, o tumoră cerebrală ce afectează predominant copiii, beneficiază de un algoritm de management care permite adaptarea tratamentului şi păstrarea calităţii vieţii.
Între lipsa unui program naţional de screening al cancerului mamar și iniţiativele personale care duc la suprainvestigare, femeile din România au nevoie și de echipe medicale cu experienţă în tratarea acestei patologii.
Cele mai frecvente boli cu transmitere genetică ce se manifestă cu alterare structurală cardiacă și aritmii ventriculare sunt cardiomiopatia aritmogenă a ventriculului drept și cardiomiopatia hipertrofică.
Medicul Adrian Alexandru nu regretă că a ales ca specialitate chirurgia plastică și reconstructivă. Când era student, pe lista lui de opţiuni se aflau ortopedia, oftalmologia și chirurgia plastică.
Doctor și bolnav – a avut prima hemoptizie la 24 de ani –, Cehov a întreținut o bogată corespondență pătrunsă de medicină, care ne poate ajuta să avem o idee despre cum se vedea viața prin ochelarii de medic și de suferind cronic ai scriitorului.
O perspectivă inedită asupra bolii Alzheimer a fost dezvăluită recent, ceea ce ar putea revoluţiona abordarea clasică a acestei patologii.
„Viața e scurtă, meșteșugul cere timp, prilejul e fugitiv, experiența e înșelătoare, iar judecata – dificilă.” Acesta este începutul „Aforismelor” lui Hipocrate, a cărui operă a exercitat asupra gândirii medicale, timp de peste 2000 de ani, o influență comparabilă celei pe care Aristotel a avut-o asupra filozofiei.
Cu o mortalitate și o rată de recidivă ridicate, glioblastomul cerebral multiform (GM) reprezintă o provocare pentru lumea medicală, cercetările noi urmărind identificarea de noi direcţii pentru îmbunătăţirea prognosticului și a supravieţuirii.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe